Salariul funcţionarilor publici – manipulare sau dezinformare a opiniei publice

Suntem cu toţii martorii unei campanii în mass-media, care poate fi numită oricum, numai nu informativă. Îmi este greu să explic dacă acest fapt este legat de lipsa de profesionalism sau din lipsa noutăţilor „fierbinţi”. Dar, cel puţin pentru un simplu cetăţean care nu este funcţionar public şi, respectiv, nu e la curent cu problema salarizării acestora, acest „val” de informaţii care vine peste el ca un tsunami, îl irită şi îi cimentează un stereotip existent şi deloc pozitiv faţă de funcţionarii publici. De câte ori le majorează astora salariile, se întreabă mulţi?

Despre ce este vorba?

În anul 2011, toate agenţiile şi portalurile de ştiri au difuzat cu lux de amânunte informația că Guvernul a înaintat Parlamentului un proiect de Lege care prevedea, începând cu 1 octombrie 2011, o majorare de salariu pentru funcţionarii publici de 12,5% . Ştirea a fost transmisă ca pe un fapt împlinit. Totuşi, acest lucru nu s-a întâmplat la data stabilită în proiectul de Lege. Abia după două luni, acest proiect de Lege a fost examinat cu mare tam-tam în prima lectură, iar în a doua lectură a fost examinat aproape pe furiş, în primăvara anului 2012, de parcă se temeau să nu fie acuzaţi de electoratul moldovenesc că favorizează  funcţionarii publici.

După mai multe peripeții, acest proiect de Lege controversat a ajuns totuşi să fie promulgat şi să intre în vigoare tocmai la 1 aprilie 2012. Deci, de la tam-tamul pornit în toamna anului 2011 şi până în luna aprilie a trecut ceva mai mult de jumătate de an.  Toţi funcţionarii publici aşteptam în suspans Hotărârea de guvern privind salarizarea funcţionarilor publici (vezi aici proiectul Hotărârii de Guvern), care stabileşe modalitatea de calcul al salariului.

Hotărârea de guvern a fost votată la 23 mai, iar unii reprezentanţi ai mass-media, fie din necunoştinţă de cauză, fie în speranța că vor avea mai mulți cititori, au (dez)informat publicul larg cu următoarea ştire: 

Dragi funcţionari publici, „felicitări”, din 1 aprilie 2012 vom beneficia de „Noi majorări salariale”…

Un simplu cetăţean informat într-un asemenea hal, cu siguranţă s-ar revolta. De câte majorări pot beneficia funcţionarii publici – prima dată, luna octombrie 2011, a doua - în aprilie 2012 şi încă au tupeul să se plângă de salarii mici şi foarte mici.

Nimeni nici măcar nu doreşte să recunoască ca această Lege va constitui o majorare doar pentru un segment din funcţionarii publici, fiind mai degrabă o motivare a funcţionarilor publici tineri şi, respectiv, un şut în fund pentru cei cu stagiu.

Bună motivare…

 Astfel, în Republica Moldova se înţelege şi, din păcate, se păstrează memoria instituţională. Oare cine va asigura continuitatea în instituţiile statului?…

Ce înseamnă un funcţionar public? Cel mai mic salariu dintre bugetari!

21.04.2010

Lucia Diaconu

Congresul sindicatelor angajaţilor din serviciile publice - Mihai Ghimpu: „Nu putem avea salarii din împrumuturi și trăi din credite”

Angajaţii din serviciile publice au cel mai mic salariu minim dintre bugetari. Retribuţia pe care o primesc cei care sînt în serviciul comunităţii nu acoperă nici măcar cheltuielile de primă necesitate. Aşa că salarizarea funcţionarilor rămîne pe ordinea de zi a sindicatelor angajaţilor din serviciile publice care şi-au ţinut astăzi Congresul ordinar.

Salariul unui tînăr funcţionar public abia dacă ajunge la 900 de lei. Liderii sindicatului de profil spun că remunerarea proastă este cel mai des invocat motiv pentru care angajaţii în slujba comunităţii renunţă la postul care altădată era ademenitor pentru statutul ce îl oferea. În comuna Zagorancea din raionul Ungheni timp de 7 luni s-au schimbat 5 perceptori fiscali.

Mihai Burlacu

Mihai Burlacu, primarul comunei, spune că nu are pe cine angaja: “La angajare s-au adresat oameni foarte simpli, de diferite specialităţi. Am ajuns la aceea că s-au adresat şi bucătarii, şi muzicanţii, numai nu specialiştii în ramură. Astăzi nu poţi lua un nou angajat în teritoriu. Fiind leafa de la 850 de lei, el zice că are familie şi necesitatea de a avea mai mulţi bani. Astăzi ca să angajezi un funcţionar public în administraţia publică locală ai o singură soluţie: să angajezi un pensionar. Cu pensia şi cu leafa aceasta, poţi să mai prelungeşti activitatea în teritoriu. În rest, rămînem fără specialişti”.

Majorările cu 10 procente promise funcționarilor publici de către fosta guvernare au fost anulate în toamna anului trecut. Noul Guvern s-a îndreptăţit atunci invocînd optimizarea cheltuielilor într-un an de criză şi a îngheţat salariile tuturor bugetarilor pînă în 2013.

Tatiana Topor

Tatiana Topor, vicepreşedintele federaţiei sindicatelor angajaţilor din serviile publice consideră că funcţionarii au fost cei mai nedreptăţiţi: „Problema cea mai mare e că s-a luat o decizie de a micşora ajutorul material la concediu de la 2 salarii la un salariu. Şi practic asta a dus la diminuarea veniturilor. Dacă pentru alte categorii – pentru învăţămînt, spre exemplu - , au fost careva majorări, noi vorbim nu de majorare, nici de stabilitate, ci de micşorarea veniturilor, asta-i problema. Ce înseamnă un funcţionar public? E ca la armată. El are un statut, el nu poate să aibă un alt serviciu suplimentar, el trebuie să aibă o responsabilitate enormă. Acum, dacă cade statutul funcţionarului, rămîne responsabilitatea. Acum ar trebui funcţionarului să i se dea un salariu, căci e vital. Chiar e paradoxal că a fost o lege a guvernului prin care tineretului din sfera bugetară i s-au acordat nişte facilităţi, locuinţe gratuite în locurile rurale. Li s-a acordat tuturor categoriilor, în afară de funcţionarii publici”.

Facilităţile la pensie care motivau altădată pentru această slujbă nu au greutatea de odinioară, pentru că tendinţa în Europa este de a unifica sistemele de pensii. Pe de altă parte se păstrează influenţa politicului asupra domeniului public. Funcţionarul nu este sigur că odată cu schimbarea clasei politice îşi va putea păstra serviciul. Tatiana Topor spune că şi statutul special pe care îl are funcţionarul este în defavoarea lui pentru că un lucrător public nu poate ieşi în stradă să protesteze cum fac membrii celorlalte sindicate. Iar promisiunile guvernului şi retorica despre parteneriatul dintre guvern şi sindicate nu prefigurează nicio perspectivă care să-i încurajeze pe angajaţii din serviciile publice.

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al ţării, a repetat la Congres ceea ce a spus guvernul funcţionarilor în toamnă: „Pentru a ridica acest nivel de salarizare, trebuie să ridicăm economia ca să avem de unde. Şi îmi pare rău că pînă acum unii care au fost la guvernare au manipulat şi cu salariaţii şi cu sindicatele privind majorarea salariilor. Nu putem avea salarii din împrumuturi şi trăi cu împrumuturi”.

Federaţia Sindicatelor angajaţilor din Serviciile Publice din Moldova cuprinde peste 1400 de organizaţii sindicale pe întreg teritoriul Moldovei şi are mai mult de 33000 de membri.

Sursa: www.europalibera.org

Articol publicat la data de 21.04.2010.Ce s-a schimbat între timp?

Statistica interpretată ca şi legea "закон что дышло куда повернешь туда и вышло"

     În articolul de mai sus dna Valentina Buliga declară: „Potrivit datelor statistice, femeile au o pondere de 52% în structura populaţiei Republicii Moldova, sunt mai instruite şi mai longevive, totuşi ele sunt mai puţin plătite şi au o reprezentare politică slabă.
      Astfel, la posturile de conducere la nivel central femeile constituie 20,8% printre deputaţi şi 6,25% printre miniştri, iar la posturile de conducere la nivel local femeile constituie 18% printre primari, 3,1% - printre preşedinţi de raioane, 16,9% printre consilieri raionali şi 28,7% printre consilieri locali. În ceea ce priveşte remunerarea femeilor, salariul lor constituie 72% din salariul mediu al bărbaţilor.” 

     Nimeni nu pune la îndoială dreptul Dumneavoastră, dna Valentina Buliga, de a fi aleasă în funcţie de Preşedinte a Republicii Moldova. Sau ceva mai actual în funcţia de Primar General, dar statistica este din păcate utilizată drept un instrument de a atinge unele scopuri dar nici pe de parte interpretată obiectiv.
     E vorba de faptul că, aparent lucrurile sunt aşa cum le redaţi, dar în realitate în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică pe care, observăm că şi Dumneavostră le-aţi consultat, lucrurile stau un pic (niţel) altfel.  
     Analizând aceste date poţi da o explicaţie privind "remunerarea femeilor"! Nu se poate afirma că femeile, cel puţin în domeniul salarizării sunt discriminate în Republica Moldova. Fostul regim comunist (ex-sovietic şi PCRM-ist) a avut grijă cel puţin la acest compartiment să egaleze în drepturi pe femeie - de rând cu barbatul (muncitor) şi femeia (colhoznică) a primit un instrument de muncă, azi simbolul comunismului: secerea şi ciocanul!

      Da, drepturi egale de a munci şi primi un salariu mizer, un salariu care (al ambilor părinţi) nu-ţi permite să întreţii o familie. Dar să revenim la statistica noastră. Rog să observaţi care e ponderea femeilor angajate în economie pe tipuri de activităţi economice, la sigur veţi observa de ce cota salariului mediu al femeilor din salariul mediu al bărbaţilor constituie 73,3%! 

     Si anume, prezenţa masivă a femeilor în următoarele domenii "ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice", apoi "servicii", urmează "agricultură" şi "industrie", s.a. Poate nu există discriminare pe gen şi e prezentă o discriminare a unor categorii sociale şi respectiv profesii!? Asta este, bat-o vina, cauza de bază! Domeniile unde este prezentă masiv femeia şi sunt domeniile cele mai prost plătite.
   În plus, cu referire la "posturile de conducere" ocupate de femei, Vă rog să observaţi în datele prezentate de BNS că femei-manageri şi înalţi funcţionari în administraţia publică şi unităţile economice şi sociale constituie 40%. E mult sau puţin, las pe domniile voastre să decideţi!

     Pentru mai multe detalii puteţi consulta link-ul: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=264&