Limba română – cenuşăreasă la ea acasă

Limba română – cenuşăreasă la ea acasă

  

Dumnezeu prima oară

Când a plâns printre astre,

El a plâns peste ţară

Cu lacrima limbii noastre.

(Ion Aldea Teodorovici)

 La douăzeci şi doi ani de ani  de când a fost legiferată în calitate de limbă oficială şi, respectiv, la douăzeci de ani de la proclamarea independenţei  Republicii Moldova, constatăm cu tristeţe că limba română este orfană la ea acasă.

Iată un exemplu mai vechi, dar semnificativ deoarece poate fi întâlnit şi astăzi. Anul 1995. Având dureri de cap, am intrat în farmacia policlinicii „Sf. Trei Ierarhi” din sectorul Râşcani. La rugămintea de a mi se da un „citramon” am primit un răspuns care m-a şocat:  „Ea vas ne ponimaiu, idite sprosite v reghistrature”. Din start am presupus că nu am fost înţeles corect şi am repetat rugămintea, dar farmacista s-a răstit şi mai rău, tot în limba rusă: „ce, nu ai auzit ce ţi-am spus adineauri”?!

Am reacţionat violent (verbal), din cauza durerii de cap, dar şi a tupeului farmacistei – cuvântul „citramon”  este o denumire de medicament şi nu se traduce.

Din 1989 şi până în prezent legiuitorul practic nu a avut curajul să elaboreze un cadru legislativ care, de rând cu promovarea şi stimularea cunoaşterii limbii române, ar fi stabilit şi măsuri de constrângere şi sancţiuni pentru cetăţenii obligaţi s-o cunoască şi s-o utilizeze, dar care nu o fac! Dimpotrivă, poziţiile limbii române au fost cedate de majoritatea comunistă prin Legea nr. 355 din 23.12.2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”. Anume art. 29, alin. (8) din Lege stabileşte că „sporurile pentru utilizarea, în exerciţiul funcţiunii, a unor limbi străine (cu excepţia limbii ruse) se stabileşte angajaţilor… pentru posedarea limbilor străine şi aplicarea lor în activitatea practică de zi cu zi.” Prin această prevedere, indirect, limba rusă a devenit a doua limbă maternă a funcţionarilor publici vorbitori de limba română. 

O facultate a USM-ului (FRIŞPA) pregăteşte viitori funcţionari publici cu studiere în limba rusă. I-am întrebat în ce limbă vor vorbi cu cetăţenii vorbitori de limbă română? Cred că e clar de la sine ce răspuns mi-au dat. Să fie prea indulgenţi profesorii de limba română din şcolile alolingve (impuşi de împrejurări sau de administraţie), sau totuşi este vorba de o indiferenţă şi dispreţ caracteristic şovinismului rusesc.

Conflictul recent privind notele negative la limba română pe care le-au obţinut unii elevi găgăuzi la susţinerea BAC-ului şi tipărirea unor diplome proprii în autonomia Găgăuză au scos la iveală doar vârful (de aisberg) al problemei pe care, dacă o ignorăm, riscăm să repetăm soarta „Titanic”-ului.

Ideologii sovietici au făcut tot posibilul ca să credem că limba română şi cea moldovenească sunt diferite şi că limba rusă este unica limbă de comunicare între etnii. Basarabenilor li s-a implantat o falsă identitate, limbă şi demnitate naţională - cea de moldovean. Consecinţele propagandei sovietice se resimt şi astăzi, limba rusă fiind un instrument de ocupaţie şi dominare cu „actele în regulă”.

Republica Moldova este scena teatrului absurdului, doar la noi e posibil ca politicul să intervină în domeniul ştiinţei. Declaraţia de Independenţă prevede expres că limba vorbită de băştinaşi este limba română. Prin art. 13 din Constituţie, votată de nişte deputaţi mancurţi, se revine la denumirea de limbă moldovenească. Ulterior este utilizată o denumire neutră – limbă de stat.

Limba română, în calitatea sa de limbă de stat, nu a reuşit până în prezent să fie folosită pe deplin „în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale”. Este regretabil şi faptul că ea nu îndeplineşte, potrivit Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti,  „funcţiile limbii de comunicare interetnică pe teritoriul republicii”.

Recent la Chişinău s-a desfăşurat Festivalul Etniilor cu genericul „Unitate prin diversitate”. Am constatat cu umilinţă că toţi participanţii la acest eveniment vorbeau în limba lor maternă sau în rusă.

La cea de-a 67-a aniversare de la crearea aviaţiei civile a Republicii Moldova, eveniment organizat de către autorităţile de resort, la care a participat şi prim-ministrul Vlad Filat, moderatorul show-ului aviatic a vorbit doar în limba rusă.

Pe vremuri, în cadrul Primăriei Municipiului Chişinău erau cinci responsabili de monitorizarea respectării legislaţiei lingvistice. Din păcate, în perioada comunistă aceste funcţii au fost lichidate. În opinia noastră, ar trebui să se revină de urgenţă la instituirea unor organe de control eficient la nivel local şi central ce vor monitoriza modul de funcţionare a limbii de stat. Monitorizarea la nivel de guvern a utilizării limbii române va permite adoptarea în termene efective a unor acte normative menite să promoveze politici în domeniu şi să contribuie la însuşirea limbii de către toţi cei care se vor cetăţeni ai republicii noastre.

Acest articol este pentru concursul Limba română în Basarabia.

Vă rog să mă susţineţi şi să-mi votaţi articolul. 
 http://www.blog-pentru-basarabia.ro