Postări populare

Faceți căutări pe acest blog

vineri, 22 aprilie 2011

Scaunul de birou ne scurtează viaţa

Nu contează câtă mişcare faci şi cât de bine mănânci, dacă stai toată ziua la birou cu fundul pe scaun, rişti să mori de tânăr



     Un studiu realizat de cercetătorii americani din Louisiana, care au analizat timp de 13 ani stilul de viaţă a 17.000 de subiecţi de ambele sexe, au constatat că persoanele care îşi petrec cea mai mare parte din zi la birou, stând pe scaun, prezintă un un risc de 54% mai mare de a muri în urma unui atac de cord, faţă de persoanele cu viaţă mai activă.
     Studiul specialiştilor Centrului de Cercetări Biomedicale Pennington, din Louisiana, publicat în revista de specialitate Medicine & Science in Sports & Exercise a atras atenţia celor interesaţi de viaţa sănătoasă. Când coordonatorul cercetării, Peter Katzmarzyk, a fost solicitat de jurnalişti să dea detalii, el a precizat mai întâi de toate că studiul realizat de echipa sa nu este nou sub soare. Interesul faţă de pericolele vieţii sedentare le fusese stârnit mai înainte cercetătorilor britanici. Ei au rea­lizat, în 1953, un studiu similar, având ca subiecţi şoferii de autobuz. Din acel studiu a rezultat că şoferii de autobuz riscă de două ori mai mult să moară de atac de cord decât mani­pulanţii cărucioarelor de transportat bagaje. 
     Referitor la studiul realizat de echipa sa, Katzmarzyk a dezvăluit cea mai surprinzătoare constatare făcută în urma cercetărilor, aceea că petrecerea zilei de lucru în şezut, pe scaun, este un „factor de risc independent” pentru atacul de cord, fără legătură cu alţi factori care îl pot provoca. Astfel, acest factor de risc îi afectează în egală măsură pe fumători şi pe nefumători sau pe cei care practică zilnic exerciţii fizice şi pe cei care nu le practică. Pe scurt, nu contează câtă mişcare fizică faci zilnic sau cât de sănătos mănânci, pentru că stând mai toată ziua pe scaunul de birou, riscul de a muri mai devreme, din cauza unui atac de cord, se dublează. 
    De ce se întâmplă aşa ceva? Nici experţii nu ştiu deocamdată cu siguranţă. Unul dintre colegii lui Katzmarzyk, profesorul Marc Hamilton, crede că secretul s-ar afla într-o en­zi­mă, numită lipoprotein lipaza – LPL – sintetizată în ţesuturile adipos şi muscular, care transformă grăsi­mi­le din sânge în energie. Făcând studii pe şoareci de laborator, Hamilton a constatat că la cei care stăteau în pi­cioa­re, substanţele erau transportate în organismul lor de zece ori mai re­pede decât la cei care nu se mişcau şi stă­teau culcaţi. În această poziţie, nivelul de LPL din organismul ro­ză­toa­relor scădea drastic. Cercetătorul afirmă că acest mecanism func­ţio­nează la fel şi la om. Statul ore-n şir pe scaun încetineşte metabolizarea substanţelor în organism, iar arderile fiind astfel încetinite, grăsimile se depun pe ţesuturi şi pe vasele de sânge, ceea ce creşte considerabil riscul producerii unui atac de cord. Dar nu numai inima are de suferit din cauza statului pe scaun. Suferă şi coloana vertebrală, de la prima, la ultima vertebră, mai ales dacă poziţia este incorectă, cu spinarea îndoită şi capul aplecat spre ecran sau tastatură, poziţie cel mai frecvent întâlnită, suferă şi bazinul, care tinde să se ducă „în faţă”, şi umerii, care „se apleacă” şi, până la urmă, tot trupul. 
     Pe de altă parte, astăzi, spre deosebire de acum 20-30 de ani, petrecem, potrivit statisticilor, cu 8% mai mult timp pe scaunul de birou, iar stilul nostru de viaţă este, de asemenea, mai static, chiar dacă dedicăm poate mai mult timp mişcării fizice organizate, de tipul gimnasticii şi anumitor sporturi, ceea ce nu trebuie confundat cu a avea o viaţă activă. Aceasta din urmă constă în exerciţii „neconvenţionale”, ca mersul pe jos, munca în gospodărie şi altele asemănătoare, mult mai eficiente decât primele. De pildă, s-a constatat că o persoană care lucrează 6-8 ore stând în pi­cioare arde până la 1.500 de calorii, în timp ce una care lucrează stând la birou, pe scaun, abia dacă arde 900.
     Colac de salvare
Din fericire, nu este totul pierdut. Există câteva trucuri foarte eficiente în lupta cu efectele periculoase ale sedentarismului de birou. De pildă, Ha­mil­ton recomandă pauzele mici şi dese. Pot fi şi două pe oră, când e bine să te ridici de pe scaun, să bei un pahar cu apă sau un suc, să faci o vizită co­le­gilor din biroul vecin sau priveşti pe fereastră. Trucul pauzelor mici descu­ra­jează depunerile excesive de grăsime. Eficient este şi statul în picioare când vorbeşti la telefon. Caloriile se duc mai repede, iar conversaţia este mai concentrată pe subiect, decât din poziţia şezând. Un alt truc constă în a nu scrie e-mail-uri „kilometrice”. Dacă redactarea unui e-mail ar dura mai mult de un sfert de oră, mai bine pune mâna pe telefon şi stai de vorbă cu persoana respectivă, de preferinţă, în picioare. Nu în ultimul rând, nu sta mai mult de şase ore pe scaun şi asigură-te că biroul, scaunul, tasta­tura şi ecranul sunt aşezate în poziţiile ergonomice optim adaptate la statura ta.




luni, 4 aprilie 2011

Statistica interpretată ca şi legea "закон что дышло куда повернешь туда и вышло"

     În articolul de mai sus dna Valentina Buliga declară: „Potrivit datelor statistice, femeile au o pondere de 52% în structura populaţiei Republicii Moldova, sunt mai instruite şi mai longevive, totuşi ele sunt mai puţin plătite şi au o reprezentare politică slabă.
      Astfel, la posturile de conducere la nivel central femeile constituie 20,8% printre deputaţi şi 6,25% printre miniştri, iar la posturile de conducere la nivel local femeile constituie 18% printre primari, 3,1% - printre preşedinţi de raioane, 16,9% printre consilieri raionali şi 28,7% printre consilieri locali. În ceea ce priveşte remunerarea femeilor, salariul lor constituie 72% din salariul mediu al bărbaţilor.” 
     Nimeni nu pune la îndoială dreptul Dumneavoastră, dna Valentina Buliga, de a fi aleasă în funcţie de Preşedinte a Republicii Moldova. Sau ceva mai actual în funcţia de Primar General, dar statistica este din păcate utilizată drept un instrument de a atinge unele scopuri dar nici pe de parte interpretată obiectiv.
     E vorba de faptul că, aparent lucrurile sunt aşa cum le redaţi, dar în realitate în conformitate cu datele Biroului Naţional de Statistică pe care, observăm că şi Dumneavostră le-aţi consultat, lucrurile stau un pic (niţel) altfel.  
     Analizând aceste date poţi da o explicaţie privind "remunerarea femeilor"! Nu se poate afirma că femeile, cel puţin în domeniul salarizării sunt discriminate în Republica Moldova. Fostul regim comunist (ex-sovietic şi PCRM-ist) a avut grijă cel puţin la acest compartiment să egaleze în drepturi pe femeie - de rând cu barbatul (muncitor) şi femeia (colhoznică) a primit un instrument de muncă, azi simbolul comunismului: secerea şi ciocanul!
      Da, drepturi egale de a munci şi primi un salariu mizer, un salariu care (al ambilor părinţi) nu-ţi permite să întreţii o familie. Dar să revenim la statistica noastră. Rog să observaţi care e ponderea femeilor angajate în economie pe tipuri de activităţi economice, la sigur veţi observa de ce cota salariului mediu al femeilor din salariul mediu al bărbaţilor constituie 73,3%! 
     Si anume, prezenţa masivă a femeilor în următoarele domenii "ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice", apoi "servicii", urmează "agricultură" şi "industrie", s.a. Poate nu există discriminare pe gen şi e prezentă o discriminare a unor categorii sociale şi respectiv profesii!? Asta este, bat-o vina, cauza de bază! Domeniile unde este prezentă masiv femeia şi sunt domeniile cele mai prost plătite.
   În plus, cu referire la "posturile de conducere" ocupate de femei, Vă rog să observaţi în datele prezentate de BNS că femei-manageri şi înalţi funcţionari în administraţia publică şi unităţile economice şi sociale constituie 40%. E mult sau puţin, las pe domniile voastre să decideţi!

     Pentru mai multe detalii puteţi consulta link-ul: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=264&